Inventatorul ceasului automatic

Abraham-Louis Perrelet s-a nascut intr-o familie modesta in Le Locle in data de 9 ianuarie 1729. Tatal sau lucra ca fermier si tamplar, dar in timpul iernii se dedica hobbyului sau, construirea uneltelor, in special cele pentru ceasornicarie.

ABRAHAM-LOUIS PERRELET (1729-1826)

 

Abraham Louis a demonstrat un interes precoce pentru hobbyul tatalui sau, construind mici foale inca de mic copil. Mergea pe jos pana la Neuchatel, adica peste 30 km, pentru a le vinde. La 20 de ani deja decisese ce avea sa faca cu viata lui, va deveni ceasornicar. Si-a început ucenicia dar nu a avut noroc de un prim profesor bun, acesta fiind destul de comod si neinteresandu-se de calitatea lucrarilor pe care le facea. Dupa numai 15 zile Abraham Louis a decis sa plece si sa isi incerce norocul singur.

ARTIZAN SI INVENTATOR

Fiind o persoana practica, a inceput prin a-si inventa sculele necesare pentru indeplinirea ambitiei: unelte pentru slefuire, pentru indreptare, pentru manufacturarea esapamentelor cilindrice. Atelierul sau a devenit in scurt timp un adevarat laborator de cercetare in domeniul orologeriei. A fost primul ceasornicar in Le Locle care a manufacturat ceasuri cu cilindru, sau cu esapament duplex, precum si ceasuri cu data. A facut de mana toate partile interne ale ceasului, mai intai calind o bucata de alama pentru placa de baza, apoi facand mecanismul ebosa, angrenajul-pinioanele si rotile, esapamentul si mecanismul de intoarcere.

Abraham-Louis Perrelet a fost recunoscut de contemporanii sai si nu numai ca cel mai proeminent ceasornicar al perioadei. Timp de multi ani el a fost cel care a instruit practic toti ceasornicarii din Le Locle: printre ucenicii sai numarandu-se Jacques-Frederic Houriet (1743-1830), “inventatorul cronometrului elvetian” si Louis-Frederic Perrelet (1781-1854), "maestrul ceasornicar al regilor Frantei". Istoricul A. Bachelin sustine ca si Abraham-Louis Breguet a fost unul dintre ucenicii sai. Desi nu sunt dovezi clare care sa ateste aceasta afirmatie, se stie insa ca cei doi aveau un respect deosebit unul pentru celalalt.

De fiecare data cand un ceasornicar din regiune intampina vreo problema, il consulta fara tagada pe Perrelet. Acesta era intodeauna dornic sa ajute si sa le dezvaluie ultimele noutati din cercetarile si descoperirile sale. Caracterul sau charismatic a contribuit foarte mult la dezvoltarea industriei orologere in regiunea Neuchatel.

La anii batranetii, Abraham-Louis era cunoscut ca “bunicul Perrelet”. Extraordinara sa dexteritate si siguranta a mainilor nu s-a diminuat cu varsta: Muzeul International de Orologerie din La Chaux-de-Fonds detine un ceas care a fost manufacturat de Perrelet la varsta de 96 de ani. Admirat si respectat de toata lumea, a primit multe premii, fiind chiar invitat sa conduca comitetul de primire pentru Regele Prusiei, cu ocazia vizitei acestuia in Le Locle, în 1814. Foarte atasat de locurile sale de origine, Abraham Louis Perrelet si-a petrecut intreaga viata in Le Locle, in casa familiei,  pe strada Cret-Vaillant, numarul 5.

INVENTATORUL CEASULUI AUTOMATIC

Totul a inceput cand Perrelet a incercat sa gaseasca solutia practica pentru o problema comuna: ce sa faci cand uiti sa intorci ceasul. Lasand frau liber imaginatiei, a reusit sa vina cu o idee originala: incorporarea in mecanismul ceasului a unei greutati liber-oscilante care va crea energia necesara pentru intoarcerea arcului central. A fost o idee inovatoare, dar care necesita o combinatie de inspiratie creativa si curata maiestrie. Din nou Perrelet si-a demonstrat geniul tehnic. Renumitul om de stiinta, Horace-Benedict de Saussure, nota in jurnalul sau:

”Am ajuns la Dl Perrelet, inventatorul ceasului care se intoarce prin miscarile persoanei care il poarta; ceasul poate functiona pana la 8 zile fara a fi scuturat... Dl Perrelet a trebuit sa refaca primul model deoarece nu instalase un mecanism de stopare si cand mecanismul a fost scuturat prea tare de un domn care alerga sa prinda trasura, acesta s-a stricat. Dl Perrelet a instalat acum un mecanism de stopare eficient. A fost foarte greu de facut dar in final a reusit. Munca depusa la un astfel de ceas este dubla fata de restul si se vinde de la 15 la 20 de ludovici/louis...”-Horace Benedict de Saussure, Societe des Arts de Geneve 1777.

Inventia lui Perrelet l-a propulsat cu un secol jumatate inaintea timpului sau. Geniala sa idee venea intr-o perioada prolifica pentru marile inventii ale secolului: Denis Papin isi publica experimentele cu motorul cu aburi, Lavoisier identifica compozitia aerului, si alte descoperiri precum legea lui Newton, bacteriile, ochelarii si pianul.

Ingeniozitatea tehnica a ceasului automatic al lui Perrelet poate fi inclusa in aceeasi categorie cu inventiile industriale moderne, asa cum afirma Chapuis si Jaquet cei care au studiat ultimele ceasuri ramase de la Perrelet: ”...probabil cercetatorii si tehnicienii de astazi care lucreaza cu atat entuziasm la diferitele modele de ceasuri automatice ar fi surpransi de descrierea ceasului lui Perrelet. Acum doua secole acest inventator modest si putin pretentios, cu un deosebit noroc, a rezolvat o problema care pana de curand a fost subiectul cercetarilor extensive, facand de altfel obiectul a numeroase cereri de brevet.”

In 1900, portretul lui Abraham-Louis Perrelet apare pe bancnotele editate de banca din Cantonul Neuchatel.

 

 

« Inapoi