www.Horologivm.ro

Acasa » Diamandis center » Totul despre Diamante

Totul despre Diamante

Totul despre Diamante

PROPRIETATILE DIAMANTELOR

Proprietati macroscopice:

Culoare :

Culoarea se numara printre trasaturile foarte importante, vizibile cu ochiul liber ( vezi cap Culoare)

Culoarea diamante: incolor, cenusiu, albastru, roz, verde, galben, portocaliu, lila, brun pana la negru, rosu.

Chimism diamant: culoare datorata urmelor de N-azot (galben), Mn-mangan(roz), B-bor (albastru), uneori si SI-siliciu, Al-aluminiu, Mg-magneziu, Fe-fier.

Transparenta: Termenul descrie capacitatea pietrei de a transmite lumina. Transparenta este influentata de dimensiunea pietrei, incluziuni, etc. Se pot distinge pietre transparente, semitransparente, translucide si opace.

Transparenta diamant: de la transparent la opac

Luciu: este dat de reflexia si difuzia luminii pe sau imediat sub suprafata fetei de observatie a pietrei.

Tipuri de luciu: metalic, submetalic, adamantin (diamantul), sticlos, gras, sidefos, matasos, estompat.

Luciu diamant: adamantin

Clivaj: proprietatea unui mineral de a se desface dupa fete plane, in urma unei actiuni mecanice mai puternice decat coeziunea cristalului. Intotdeauna este determinat de structura cristalina a mineralului si este constant pentru fiecare specie de mineral. Categorii de clivaje: perfect; bun; imperfect; slab.

Clivaj diamant: perfect

Spartura: suprafata neregulata dupa care se sparge un mineral, amorf sau cristalizat. Tipuri de spartura: concoidala, neregulata, aschioasa, colturoasa.

Spartura diamant: concoidala

Duritatea: este rezistenta unei pietre la zgariere. Dintre mai multe scari de duritate porportionala propuse, cea mai cunoscuta este scara Mohs.

Duritate diamant Mohs : 10, friabil

Urma: daca frecam o piatra pretioasa de o suprafata nesmaltuita a unei placi de portelan, obtinem culoarea urmei sale, ce poate avea aceeasi culoare ca si piatra sau complet diferita.

Urma diamant: alba

Greutatea specifica: este raportul dintre masa si volum calculat in sistem metric - este una dintre masuratorile utilizate pentru a identifica o piatra pretioasa, doarece variaza foarte putin in cadrul unei anumite categorii de geme. Metoda imersiei este o cale relativ rapida si sigura pentru determiarea greutatii specifice a unei pietre.

Greutate specifica diamant: 3.47-3.56

Indicele de refractie: cand o raza de lumina trece dintr-un mediu optic mai putin dens (aer) intr-unul mai dens (piatra) sub un anumit unghi – unghiul de incidenta –aceasta este refractata.

Indice de refractie diamant: 2.417

Birefringenta: pietrele pretioase cu proprietati optice diferite pe directii diferite vor refracta lumina in mod diferit pe acele directii. Pietrele anizotropice vor desparti o raza de lumina in doua raze polarizate diferit, un efect numit birefringenta, ce poate fi masurat in laborator.

Birefringenta diamant: absenta

Dispersie: lungimile de unda sunt refractate sub unghiuri diferite in pietrele pretioase, facand ca lumina alba sa fie descompusa in culorile ei fundamentale.

Dispersie diamant: 0.044

Pleocroism: unele pietre birefringente absorb lumina diferit, pe diferite directii, in asa fel incat de-a lungul si perpendicular pe axa optica pot fi observate culori diferite. Acest efect se numeste pleocroism.

Pleocroism diamant: absent

Luminiscenta: este proprietatea anumitor pietre pretioase de a emite lumina prin transmiterea diferitelor tipuri de energie. Cand este produs de lumina ultravioleta si dureaza foarte putin, efectul se numeste fluorescenta, iar cand dureaza mai mult, fosforescenta.

Luminescenta diamant: albastru, verzui, galben.

SUS

FORMARE

Cuvantul „Diamant”provine din grecescul „Adamas”, care inseamna indestructibil. Acesta este singura gema compusa dintr-un singur element chimic, carbonul C. Diamantul este format in intregime din atomi de carbon, cristalizand in sistem cubic (isometric).

Cum si unde s-au format diamantele?

Diamantele se formeaza la adancimi de 120-200 km sub pamant. Potrivit geologilor, prima „eliberare” a diamantelor a avut loc acum aproximativ 2,5 miliarde de ani, iar cea mai recenta acum 45 milioane de ani. Conform oamenilor de stiinta, carbonul care intra in compozitia diamantelor provine din topirea rocilor pre-existente in scoarta Pamantului, care abunda in atomi de carbon. Schimbarile de temperatura din scoarta superioara forteaza atomii de carbon sa patrunda mai adanc, unde dau nastere altor roci, atunci cand scade temperatura. Daca exista si alte conditii, in afara temperaturii, precum presiune si componenta chimica potrivita, atunci acesti atomi de carbon se leaga, formand cristale de diamant. Nu exista nici o garantie ca acesti atomi de carbon vor da nastere unor diamante. Daca temperatura creste sau presiunea scade atunci cristalele de diamant se vor topi partial sau chiar total. Chiar daca se formeaza insa, dureaza mii de ani pana cand aceste diamante vor ajunge macar aproape de suprafata scoartei terestre.

Calatoria diamantelor pana la suprafata

Depozitele de diamante sunt numite pipe Kimberlite sau „Pamant albastru” (Blue Ground). Acestea sunt depozitele primare. O alta sursa de diamante o constituie depozitele aluviale, sursa secundara. Diamantele urca la suprafata in lava vulcanica sau magma, care erupe din vulcani mici dar destul de violenti. Sub acesti vulcani se gasesc asa numitele pipe, in forma de morcov, umplute cu roca vulcanica, fragmente de scoarta si diamante. Roca se numeste kimberlit, dupa numele orasului Kimberley, Africa de Sud, unde au fost descoperite aceste pipe pentru prima data in anii 1870. Un alt tip de roca care contine diamante se numeste lamproite.

Prin urmare cand detineti un diamant, sunteti de fapt proprietarul unei legende in formare. Un diamant provine din maruntaiele pamantului, nu este ceva ce tocmai a iesit de pe linia de productie a vreunei fabrici. Mai interesant este ca nu toate diamantele care se extrag sunt folosite la bijuterii. De fapt, doar o patrime din intreaga cantitate are calitatile necesare pentru a fi transformata in materie prima pentru bijuterii. Pentru aproximativ 1 carat de diamante se extrag 100 de tone de pamant, iar acest carat de cele mai multe ori nu este 1 diamant intreg. Pot fi pietre de la 0.005 pana la 1ct.

SUS

CARACTERISTICI GEMOLOGICE

CEI 4 C – cut/clarity/color/carat (Taietura / Claritate / Culoare / Carat)

CUT / TAIETURA reprezinta, conform multor gemologi, cea mai importanta variabila utilizata in calcularea calitatii si valorii unui diamant.

In stare bruta, frumuseatea unui diamant este foarte bine ascunsa. Prin taiere/slefuire se elibereaza incredibila frumusete a unui diamant. Slefuitorii de diamante au parte constant de provocari cu fiecare piatra, pentru ca trebuie sa tina foarte mare cont de echilibrul fragil dintre frumusete si cantitate retinuta din cristalul brut.

In cel mai bun caz, aproximativ 50% din greutatea cristalului se pierde in procesul de slefuire. Deoarece dimensiunea este importanta, se intampla foarte des ca slefuitorii sa sacrifice frumusetea pentru a salva greutatea, maximizand dimensiunile diamantului finit.

Modul in care este taiat/slefuit un diamant este indicat in primul rand de forma originala a cristalului brut, localizarea incluziunilor si a defectelor care trebuie eliminate, retentia maximala de greutate, si popularitatea anumitor forme la momentul respectiv.

A nu se confunda taietura cu forma. Forma se refera la imaginea exterioara a diamantului si nu la cum este fatetat.

O greseala comuna este atunci cand se face referire la un” briliant”, cu semnificatia de diamant.

Termenul briliant nu poate fi folosit singur pentru a desemna un diamant, ci se specifica piatra si forma careia ii corespunde. Briliant se refera la un diamant de forma rotunda cu taietura briliant (57/58 fatete) –Corect este: un diamant, rotund-taietura briliant.

Aceeasi taietura se poate intalni si la alte pietre pretioase (safir, rubin, etc) si se vor numi, de ex: Safir, taietura briliant.

FRUMUSETEA OPTICA

Modul in care un diamant reflecta si refracta lumina este cu adevarat uimitor pentru toti cei care-l privesc. Patru factori concura pentru a determina frumusetea optica a unui diamant: luciu, stralucire, dispersie, sclipire.

Luciu (luster) : cantitatea si calitatea luminii care se reflecta de pe suprafata diamantului.

Stralucire (Brilliance): Cantitatea de” lumina alba” care se intoarce catre ochi dinspre diamant.

Dispersie: cantitatea de culori spectrale (culorile curcubeului) care se intorc catre ochi , din interiorul diamantului.

Sclipire: Scanteierea, adica combinatiea de luciu, stralucire si dispersie atunci cand este miscat diamantul sau sursa de lumina.

               

                                     LUCIU                                                                      STRALUCIRE                  DISPERSIE

IMPORTANTA CALITATII TAIETURII/SLEFUIRII

Cand un diamant are o taietura de foarte buna calitate (ideal cut), lumina incidentala va intra in piatra prin platou (table) si coroana, inspre pavilion unde se reflecta dintr-o fateta in alta inainte de a iesi afara tot prin platou, spre ochii observatorului. Acest fenomen se numeste „light return” (revenirea luminii) si afecteaza luminozitatea, stralucirea si dispersia diamantului. Orice scurgere de lumina cauzata de simetria defectuoasa si/sau proportiile taieturii (off-make = taietura excentrica) vor afecta negativ calitatea luminii revenite.

Taietura putin adanca/superficiala (Shallow cut) sau taietura prea adanca (deep cut) arata cum lumina patrunde prin platoul unui diamant in forma rotunda briliant, care ajunge la fatele pavilionului si iese prin partile laterale sau prin partile cele mai de jos ale pietrei, in loc sa se reflecte inapoi spre ochii observatorului, prin platou. Mai putina lumina reflectata inapoi catre ochi, inseamana mai putina „stralucire”.

Proportiile taieturii

 

Proportiile si simetria, dar si calitatea slefuirii sunt factori primari in determinarea calitatii generale a taieturii. Un diamant cu o taietura defectuoasa, cu fatete excentrice cu cateva grade doar, va fi un diamant caruia ii lipseste calitatea de gema, pentru ca „stralucirea” si „focul” unui diamant depind in mare masura de unghiurile fatetelor in relatie una cu cealalta.

Fatetare defectuoasa si Simetrie

Din cauza legilor fizice si matematice legate de refractia luminii, un diamant rotund briliant care nu respecta proportiile si simetria corecta (off-make – excentric) va avea mai putina stralucire, in mod evident. Problemele de slefuire pot aparea in mod obisnuit in timpul procesului de fatetare, cand unghiul unei singure fatete poate distruge simetria intregii pietre. Acest lucru poate duce, in incercarea de remediere a problemei, la crearea unei extra fatete, mai mult decat cele 58 acceptate in mod normal.

Pentru o taietura Tolkowsy (norma superioara in taietura briliant) exista un echilibru perfect intre „stralucire ” si „foc/dispersie”. Un diamant taiat pentru a obtine un foc foarte puternic arata ca un zirconiu, pentru ca dispersia este mult prea mare ca pentru un diamant normal. Un diamant executat corect ar trebui sa reflecte maximum de lumina dinspre fatetele interioare ale pavilionului, prin platou, facand diamantul sa para alb vazut de sus. O taietura cu proportii inferioare va produce o piatra cu centrul intunecat (din cauza pierderii luminii prin pavilion) si in anumite cazuri montura inelului/bijuteriei poate fi vizibila prin partea de sus a diamantului, ca o umbra.

Diamantele „Hearts and Arrows”

Aceste dimante sunt cele cu taietura perfecta, urmand cu exactitate specificatiile unei taieturi Tolkowsky, Eppler sau Scan, si vazut prin anumite instrumente va arata pe o parte 8 forme de inima perfect formate, si privit prin partea opusa, 8 sageti perfect formate.

CARAT

Carat (nu karat – acesta este o denominare a aurului) este unitatea de masura pentru diamante si alte pietre pretioase de calitate gema. Acesta unitate desemneaza atat dimensiunea cat si greutatea unei pietre. Masura unitatii este de 0,2 grame sau 100 puncte.

1CT=0.2 gr

1CT= 100 puncte

0.5 CT= 50 puncte

Cand avem o bijuterie cu mai multe pietre, masa totala a diamantelor sau pietrelor pretioase se numeste „Greutatea totala carate”.

Denumirea Carat provine din grecescul keration sau „samanta de roscova- carob seed”. In antichitate aceste seminte erau utilizate ca si greutati pentru cantare, sau ca etalon de masurare, datorita greutatii lor uniforme, constante.

Ocazional un slefuitor va trebui sa faca compromisuri prin acceptarea unor proportii si simetrii imperfecte, pentru a evita incluziuni foarte vizibile sau pentru a mentine cat mai mult din greutatea pietrei brute. Deoarece pretul per carat al diamantelor este mult mai mare cand piatra are peste un carat, pentru acest motiv este foarte posibil ca un diamant care are exact 1,00 ct sa fie o piatra cu o taietura mai putin buna. Majoritatea bijutierilor sau gemologilor sfatuiesc clientii sa cumpere un diamant de 0.99 ct pentru pretul bun, sau unul de 1.10 ct pentru taietura buna.

In majoritatea cazurilor, caratajul are cel mai mare impact asupra valorii, bazat pe raritate. Cei mai multi aspira sa detina un diamant de cel putin 1 ct. Concernul „De Beers” anunta ca „mai putin de 1% din toate femeile vor detine vreodata un diamant de 2 sau mai multe carate.” Cele mai multe diamante in forme fancy, par mai mari in comparatie cu unul rotund briliant.

SUS

CLARITATE

Termenul de claritate se refera la prezenta sau absenta incluziunilor minuscule, in interiorul pietrei si/sau la suprafata. Ca si cumparator este extrem de important sa cunoasteti si sa intelegeti gradele de claritate.

Toate gradele de claritate din tabelul de mai jos se refera la aparenta incluziunilor din piatra, vazuta la lupa de 10X. In procesul de expertizare se foloseste si magnificatie mai mare, dar notele sunt acordate doar la cum se prezinta piatra sub magnificatie de 10. In diamantele „colorless”, incuziunile de culoare inchisa tind sa duca la cea mai semnificativa scadere a notei de claritate.

Explicatia Notelor de Claritate

  • IF - "Internally Flawless" nici o incluziune la magnificatie de 10 x
  • VVS-1 sau VVS2 - "Very Very Small Inclusions" incluziuni foarte foarte mici, foarte greu de depistat la magnificatie 10 x
  • VS-1 sau VS2- "Very Small Inclusions" incluziuni foarte mici, relativ dificil de depistat la magnificatie 10X – invizibile pentru ochiul liber
  • SI-1 sau SI 2/SI3- "Small" or "Slight Inclusions" incluziuni mici, piatra este curata la ochiul liber, dar la magnificatie de 10X, incluziunile se observa repede
  • I1 to I2/I3 –” Included/Imperfect” incluziuni mari, fracturi . Vizibile la ochiul liber

La notarea claritatii, expertul gemolog va lua in considerare localizarea, numarul si tipul incluziunilor. Incluziunile care sunt aporape de suprafata sau chiar ating suprafata pot constitui un punct de vulnerabilitate a structurii pietrei, reducandu-i astfel semnificativ valoarea. Pe de alta parte , exista posibilitatea ca anumite incluziuni sa fie ascunse de montura si deci sa minimizeze impactul negativ al incluziunilor, vizual sau de purtabilitate..

Magnificatie 10X

Inflatia notei de claritate

O practica relativ comuna in Statele Unite este aceea de „umflare a notei”. Astfel conform reglementarilor Comisiei Federale de Comert, nota de claritate a unei pietre nu trebuie sa fie mai slaba de 1 singura pozitie, fata de ceea ce i se spune cumparatorului. Daca un bijutier vinde un diamant cu o nota de claritate de VS1, legal el poate spune si o poate vinde ca un VVS2.

Incluziuni Interne comune

Carbon- mici pete negre cauzate de nedizolvarea carbonului in procesul de formare

Clouds (nori) – grupuri de mici punctulete care uneori pot fi greu de depistat la magnificatie de 10X

Feathers (pene/fracturi)- aceste incluziuni sunt de fapt mici fracturi interne care apar ca penele .

Ace – incluzini care apar ca niste ace minuscule

Pinpoints (puncte minuscule) – este vorba de cristale extrem de mici care apar albe si pot fi foarte greu de depistat.

Incluziuni externe comune

Bearded girdle (rondista rasa) – fracturi minuscule pe partea exterioara a rondistei – de cele mai multe ori cauzate de slefuirea improprie)

Bruising – lovituri puternice care au cauzat o mica indentatie

Chips (ciobituri)- apar de cele mai multe ori la intersectia fateletor sau la culet (partea cea mai ascutita)

Naturals – parte din piatra bruta, care nu a indepartata la slefuire.

Claritatea si efectul ei asupra valorii

Claritatea este un factor de raritate care afecteaza valoarea diamantelor cu 5-20% cu fiecare crestere pe scala. In practica insa s-a observat ca cei mai multi cumparatori prefera sa faca rabat de la claritate, mai ales pentru ca este o caracterisitca invizibila aproape pentru ochiul liber, si se orienteaza spre o culoare mai buna si un carataj mai mare.

SUS

Culoare

Cele mai multe diamante naturale contin mici cantitati de atomi de azot care au inlocuit atomii de carbon in structura interna. Aceste impuritati de azot sunt in mod egal dispersate in piatra, absorbind partea albastra din spectrul de culori, si astfel aparand galbene. Cu cat este mai mare numarul de atomi de azot, cu atat mai galbena este piatra.

In determinarea scalei de culoare a diamantelor Institului Gemologic din America (GIA) utilizeaza o scala de la „D” , care este total incolor pana la „Z” care este aproape galben.

Diamantele pot avea orice culoare a spectrului, chiar si mai multe nuante decat orice alte pietre colorate. Cele mai rare diamante sunt cele de culoarea rosu, roz, verde si albastru. Diamantele care au o culoare suficient de saturata sunt numite diamante „fancy-color”.

Absenta culorii in diamante este extrem de rara si foarte valoroasa ca si caracteristica. Cele mai multe diamante extrase, au mici urme de galben, unele de maro sau gri.

Scala de culoare

  • D, E, F - colorless (white)
  • G, H, I, J - near colorless
  • K, L, M - faint yellowish tint
  • N, O, P, Q, R - very light yellowish tint
  • S, T, U, V, W, X, Y, Z - light yellowish tint

Gradarea culorii se face de catre un specialist gemolog cu un set de gradare (Set of MasterStones).

D-IF – Visul imposibil

Diamante mari culoare D, claritate IF (acelea de 2 sau peste 2 carate) sunt cele mai rare minerale de pe pamant. Doar in jur de 600 de pietre brute D/IF, intre 1 si 2 carate sunt prelucrate in decursul unui an, in intreaga lume. Chiar si cele cu incluziuni microscopice dar culoare D, peste jumatate de carat, sunt foarte rare, pana in 5000 in fiecare an.

Culoarea si efectul acesteia asupra valorii

Deoarece este un factor vizibil, examinarea atenta este recomandata. Acest lucru este cu atat mai indicat in cazul formelor fancy. Fiecare crestere pe scala culorii poate aduce o marire de pana la 20% a valorii pietrei.

SUS

Fluorescenta diamantelor

Aproximativ 35% sau chiar mai mult dintre toate diamantele sunt fluorescente la expunerea la raze ultra-violete. Marea majoritate emit o culoare albastra. Acest efect de fluorescenta poate fi benefic pentru o piatra care are o tenta mai galbena, pentru ca fluorescenta albastra va anula o parte din nuanta galbena (albastrul si galbenul sunt culori complementare-impreuna dau alb), facand diamantul sa para mai incolor. Dar un grad prea mare de fluorescenta da un aspect laptos, incetosat pietrei.

Pentru diamante de culoare D-H (categoria colorless), florescenta puternica poate avea impact negativ asupra valorii unei pietre cu 3-20%. Pe de alta parte, valoarea diamantelor cu culori mai slabe I-K, poate creste cu pana la 2% in cazul existentei fluorescentei.

SUS

DIAMANTELE COLORATE

Diamantele pot avea toate culorile spectrului, iar culoarea lor este datorata fie impuritatilor chimice de azot si/sau hidrogen (diamantele galbene sau brune), bor (diamante albastre), fie expunererii la radiatii (diamante verzi) sau chiar structurii neregulate de crestere din interiorul cristalului (diamante roz, rosii).

Diamantele incolore sunt in mod normal mai valoroase decat cele galbene. Totusi, daca culoarea unui diamant este mai intensa decat nota Z, trece in categoria dimantelor colorate. In acest caz, intensitatea culorii joaca un rol primordial in stabilirea valorii sale. Valoarea unui diamant colorat poate depasi usor pe aceea a unui diamant incolor, daca intensitatea culorii este mare si culoarea rara.

Nuantele de culori

Un diamant brun (sau Fancy cognac), sau galben poate avea o valoare relativ scazuta fata de un diamant incolor de calitate top. Totusi, anumite diamante colorate, cum ar fi cele roz, albastre, verzi sau rosii sunt extrem de valoroase. In trecut considerate fara prea mare valoare, diamantele roz ating in momentul de fata valori exorbitante, in principal datorita popularitatii de care se bucura in prezent aceasta culoare, dar si raritatii.

Diamantele brune, care sunt in general mai putin apreciate decat alte culori si cu o valoare implicit mai mica, incep sa creasca in popularitate si nu este exclus ca in viitorul foarte apropiat sa ajunga la preturi foarte mari.

Diamantele Fancy Yellow (Canary Yellow)

Diamantele galbene – fancy yellow isi datoreaza culoarea prezentei de impuritati de azot care absorb partea albastra a spectrului. Laboratoarele GIA noteaza diamantele colorate cuantificand gradele de nuanta, saturatie si contrast in noua clasificari, de la Faint (slab) pana la Vivid (puternic).

GIA 'Fancy Yellow' – desemnari de saturatie a culorii

  • Faint - M
  • Very Light - N la R
  • Light - S to Z
  • Fancy Light – inceputul de la 'Fancy'
  • Fancy
  • Fancy Dark
  • Fancy Intense
  • Fancy Deep
  • Fancy Vivid – cea mai mare saturatie

Unul dintre cele mai mari si mai valoroase diamante galbene este diamantul „Tiffany”, gasit in Africa de Sud, mina Kimberly in 1878. Piatra bruta cantarea 287.42 carate si a fost prelucrata in forma cushion, ajungand la greutatea de 128.54 carate, cu o valoare estimata de cateva milioane de dolari.

Diamantele roz

Culoarea roz este datorata in principal cresterii neregulate a cristalului, cauzand imperfectiuni microscopice in structura de legatura. Una dintre cele mai insemnate surse de provenienta a rarelor diamante roz este mina Argyle din Australia. Diamantele roz sunt asemanatoare safirelor roz, dar cu mult mai scumpe, evident.

Nota 1PP este cea mai buna calitate pentru diamantele roz, cu o culoare pura magenta cu saturatie profunda. Pe masura ce numarul creste (8PP) culoarea este din ce in ce mai pala. O nota de 1P desemneaza o nuanta cu mai putin albastru si mai mult brun-rosu.

Doar 1% pana la 2% din diamantele estrase din mina Argyle sunt specimene de foarte buna calitate.

Fancy Pink/Brown - desemnari de culoare

  • 1PP - 8PP - Pink (Magenta-pink) 1 este cel mai inchis
  • 1P - 8P - Pink (Reddish-pink) 1 este cel mai inchis
  • 1BP - 8BP - Pink (Brownish-pink) 1 este cel mai inchis
  • PC3 - PC1 - Champagne 3 cel mai inchis
  • C8 - C1 - Cognac 8 cel mai inchis

Diamantele cameleon

Exista si o categorie foarte rara de diamante olive-gri care isi modifica culoarea. Acestea sunt cunoscute sub numele de diamante cameleon, modificandu-si culoarea in functie de lumina. Acest fenomen a fost pentru prima data documentat de GIA la inceputul anilor ’40.

Diamantele cameleon pot fi fortate sa isi shimbe culoarea temporar prin expunerea la caldura (150º C - 250º C), sau prin depozitarea de scurta durata (24 h) in bezna totala. Expunerea la soare va declansa schimbarea culorii. Aceasta schimbare este insa temporara, si total reversibila atunci cand se restabilizeaza conditiile. Se considera ca efectul de schimbare a culorii se datoreaza numarului mai mare decat normal al impuritatilor de hidrogen.

Diamantele verzi

Diamantele verzi isi datoreaza culoarea milioanelor de ani de expunere la radiatii naturale si sunt tipic intalnite in depozite secundare aluviale. Sursele primare sunt Africa de Sud sau Centrala. Cele mai multe diamante verzi sunt de fapt verzi-galbui,verzi-cenusiu sau o combinatie a celor 2. Nunate pure, intense de verde, ca in celebrul diamant „Ocean Green”, de 5.51 carate sau diamantul „Dresden Green” de 41 carate, sunt practic aproape inexistente. Diamantele verzi pot avea valori cuprinse intre 35.000 $ - 500.000 $ per carat. Iradierea poate induce artificial culoarea verde in diamante.

Misticul diamant rosu

Poate cea mai rara culoare de diamante este cea rosie. Exista mai putin de 20 de specimene de diamante rosii naturale cunoscute in lume. Primul diamant rosu gasit a fost celebrul „Halphen Red”, de 1 carat, descoperit in secolul 18.

Cel mai cunoscut diamant rosu (Hancock Red) a fost descoperit in Brazilia si cantarea doar 0.95 carate. A fost prelucrat intr-un diamant rotund briliant si a fost numit dupa proprietarul sau, Walter Hancock. Hancock Red s-a vandut la casa de licitatii Christie’s cu uimitoarea suma de 926.000 $ in 1987. Alte diamante rosii faimoase sunt Diamanatul Moussaieff care cantareste 13.90 carate si De Young Red care cantareste 5.03 carate. In prezent valoarea diamantelor rosii depaseste suma de 1.000.000 $ per carat.

SUS

DIAMANTE SINTETICE, IMITATII,TRATAMENTE

Primele diamante sintetice

Procedeul de creare artificiala a diamantelor (sau diamante de cultura, diamante de laborator) a fost gandit pentru prima data de chimistul francez Henri Moissan in 1892. Cu ajutorul procedeului gandit de el, mici fragmente de diamant sintetic au fost create prin incalzirea carbunelui, sau carbonului, la temperaturi extreme (4000º C) intr-un creuzet de fier.

Folosind un cuptor electric construit din caramizi de calcar, caldura excesiva topea creuzetul si continutul lui de carbon. Odata atinsa temperatura dorita, creuzetul si continutul sau erau introduse in apa rece pentru a fi racite foarte rapid. Racirea brusca facea ca creuzetul sa se contracte rapid, creand astfel suficienta presiune in interior pentru a duce la cristalizarea carbonului topit, in mici fragmente de diamant.

Prima aplicatie comerciala practica a procedeului lui Moissan a fost dezvoltata in 1954 de H. Tracy Hall pentru General Electric Company. Preocedeul, cunoscut sub numele HTHP (high-temperature/high-pressure) a fost utilizat pentru crearea diamantelor industriale, dar a fost imbunatatit constant in ultimii 50 de ani.

Aceste diamante sintetice sunt simulari de laborator ale pietrei naturale, si totusi au proprietati identice cu diamantele intalnite in natura. Desi initial, diamantele sintetice au fost gandite ca substitute pentru diamantele de calitate industriala, acum ele sunt din ce in ce mai intalnite in bijuterii, datorita imbunatatirii constante a calitatii.

In prezent exista 2 procedee principale pentru crearea diamantelor de laborator: metoda HTHP si metoda CVD, (Chemical Vapour Deposition).

Metoda HTHP

Metoda HTHP, cunoscuta si sub denumirea "GE POL", utilizeaza in prezent un sistem de prese tetraedrale sau cubice, pentru crearea presiunii suficiente. O „samanta ” de diamant este introdusa in camera de crestere si o combinatie de caldura si presiune e aplicata acestei seminte, intr-un proces care incearca sa copieze conditiile naturale de formare a diamantelor.

Spre deosebire de variantele lor naturale, cresterea diamantelor sintetice poate dura intre 7 si 10 zile.

Acest procedeu mai poate fi utilizat si ulterior pentru a modifica proprietatile optice ale pietrelor sintetice, pentru a le face extrem de dificil de distins fata de cele naturale.

Chemical Vapor Deposition (CVD)

Aceasta metoda a fost dezvoltata in anii 80 si utilizeaza un mediu de crestere cu presiune mai mica fata de metoda HTHP. Cu metoda CVD, o „samanta” sau material de substrat este plasata in camera de crestere, si o combinatie de caldura si presiune e aplicata in timp ce plasma de carbon vaporizat combinata cu hidrogen sunt aplicate sau „depuse” pe substrat in straturi succesive. Utilizand metoda CVD, intregul proces de crestere dureaza cateva zile.

Un diamant sintetic, de cultura va avea aceleasi proprietati, clivaj, duritate, dispersie, index de refractie, greutate specifica si luciu ca si diamantul natural. Ca si diamantele naturale, diamantele sintetice pot contine mici incluziuni, de la notele de IF pana la SI sau I.

Imitatii de diamante

Imitatiile de dimante sau „diamantele false” sunt pietre sintetice care seamana sau imita diamantele naturale, dar nu sunt compusi pe baza de carbon si nici nu au o structura cristalia precum diamantele.

Cele mai cunoscute imitatii de diamante sunt:

  • Cubic Zirconia (CZ) (1976-) sau cunoscute si sub numele : Czarite, Diamonite, Diamond Essence, Phianite
  • Gadolinium Gallium Garnet (GGG) (1972-1975)
  • Strontium Titanate (ST) (1955 - 1970) sau cunoscute si sub numele : Diagem, Fabulite
  • Rutil sintetic (1946-1955) sau cunoscute si sub numele : Diamothyst, Java Gem, Rainbow Diamond, Rutania, Titangem
  • Safir sintetic (1900-1947) sau cunoscute si sub numele : Diamondette, Diamondite, Jourado Diamond, Thrilliant
  • Sinel sintetic (1920-1947) sau cunoscute si sub numele : Corundolite, Lustergem, Magalux, Radient
  • Yttrium Aluminum Garnet (YAG) (1970-1975) sau cunoscute si sub numele : Diamone, Diamonaire, Diamonte, Geminaire

In anii 90, safire incolore sintetice (sau Diamondite) erau imitatiile la moda, produse prin metoda Verneuil. In 1940 popularitatea lui Diamondite a scazut in fata Rutilului Sintetic care a fost popular pana la aparitia YAG in anii 70. Odata cu aparitia Cubic Zirconia la jumatatea anilor 70 si a Moissanit-ului in 1998, cele mai multe dintre aceste imitatii, mai putin convingatoare au cazut in dizgratie.

Tratamentele diamantelor

Fracture Filling (umplerea fracturilor)

Claritatea diamantelor poate fi imbunatatita prin umplerea fracturilor. Vanzatorii au obligatia de dezvalui prezenta acestui tratament, iar companiile care utilizeaza aceasta metoda trebuie sa foloseasca agenti de umplere care sa arate sclipiri portocalii sau roz, pentru identificare usoara.

Pentru diamantele tratate astfel se fac reduceri semnifcative. Multe laboratoare din lume nu expertizeaza diamante tratate asa, in principal pentru ca tratamentul nu este stabil si permanent. Companiile reputabile ofera posibilitatea de repetare a tratamentului, daca agentul de umplere a fost distrus din cauza caldurii, la montaj. Deoarece agentul de umplere se poate deteriora foarte repede din cauza caldurii, bijutierii trebuie sa stie despre tratamentul pietrei pentru a avea grija mai mare in procesul de montare.

Laser Drilling (forare cu laser)

Procedeul implica utilizarea unui fascicul laser pentru a crea un mic „tunel” sau gaura pana la o incluziune de carbon, neagra. Apoi se spala cu acid si astfel pata neagra este indepartata. Acest procedu lasa urme si este un tratament stabil si permanent. Astfel de pietre sunt acceptate la expertizare de catre toate laboratoarele din lume, dar piatra este depunctata corespunzator.

SUS

DIAMANTELE ”INSANGERATE”

In legatura cu comertul de diamante, diamantele insangerate (sau diamante de conflict, diamante fierbinti, diamante de razboi) se refera la diamantele extrase din zone de razboi si vandute pentru a finanta trupele de insurgenti sau de invazie, sau pentru spijinirea terorismului, in principal in zone din Africa.

Desi Natiunile Unite au identificat pentru prima data in 1998 ca diamantele de conflict sunt o sursa de finantare pentru razboaie, industra diamantelor a facut primii pasi in vederea solutionarii acestui flagel. In mai 2000, tarile producatoare de diamante s-au intalnit in Africa, la Kimberly si au convenit asupra unui plan prin care cumparatorii de diamante sa aiba siguranta ca diamantele pe care le-au achizitionat nu au contribuit la sponsorizarea actelor violente.

Asfel s-a pus la punct asa numitul Proces Kimberly, prin care guvernele tarilor membre sunt obligate sa mentioneze importurile si exporturile, originea si valoarea diamantelor de pe teritoriul propriu. Astfel toate diamantele tranzactionate vor fi insotite de documente oficiale care le atesta originea si care au fost inregistrate.

SUS

CUM SA INGRIJESTI DIAMANTELE

Pentru a va bucura multi ani de bijuteriile dvs, este esential sa stiti cum sa le ingrijiti. Majoritatea persoanelor nu stiu ce inseamna grija corespunzatoare pentru bijuterii.

Consider ca sunt binevenite cateva indicatii despre cum puteti sa va bucurati din plin de stralucirea bijuteriilor dvs.

Depozitarea corespunzatoare

Nu va supraaglomerati cutia de bijuterii.

Tineti bijuteriile separate unele de celelalte, pentru a preveni zgarierea lor. Bijuteriile delicate este indicat sa le tineti in saculeti moi sau infasurate in carpe moi sau servetele de hartie.

Purtati bijuteriile cu gija

La fiecare 12 sau 18 luni verificati la un bijutier de incredere integritatea monturii, in special gherutele. Daca simtiti vreodata sa o piatra se misca in montura, considerati acest lucru o avertizare foarte serioasa ca acea gheruta sau bezel trebuie intarit. Daca amanati acest lucru puteti sa aveti surpriza neplacuta de a pierde sau deteriora foarte tare piatra.

Formati-va obiceiul de a va da jos bijuteriile cand faceti baie/dus. Sapunul poate sa lase un film pe piatra. Cremele de maini, produsele de stilizare si praful de zi cu zi toate afecteaza stralucirea diamantelor dvs, prin aparitia unui micofilm de grasime care sterge din frumusetea pietrei. De asemenea nu puneti bijuteriile inainte de a va machia, acelasi efect de microfilm il pot avea si pudrele sau fondul de ten. Daca nu curatati bijuteriile suficient de des, acel microfilm se poate transforma intr-un strat gros de murdarie care se depune pe spatele diamantului, facandu-l sa arate fara viata.

Nu purtati diamante montate in aur de 14K sau mai putin,in piscine curatate cu clor, sau sa folositi clor cu bijuteriile pe mana. Clorul ataca aurul si il slabeste, putand duce in cel mai grav caz, la pierderea pietrei.

Evitati purtarea bijuteriilor cand faceti o munca mai dura, mai ales daca folositi abrazivi sau chimicale. Substantele abrazive pot zgaria bijuteriile – pietrele mai putin dure care sunt folosite in anturajul diamantelor dar si metalul se pot deteriora usor.

Evitati expunerea bijuteriilor fine la caldura excesiva (de exemplu cand gatiti). Expunerea la caldura foarte mare – atingeti un maner incins sau apropiati bijuteria prea mult de flacara sau de abur – poate dauna foarte grav unor pietre pretioase.

Evitati depozitarea bijuteriilor care contin si alte pietre pretioase in seifuri, pentru perioade foarte mari. Daca diamantele, rubinele si safirele nu patesc nimic, alte pietre (opal, smarald, etc) pot suferi din cauza uscaciunii extreme. Daca nu se poate evita depozitarea unor astfel de bijuterii pe termene lungi, puneti in seif o carpa umeda si incercati sa o mai umeziti din cand in cand.

Cateva cuvinte despre inelele cu diamante

Incercati sa nu atingeti cu degetele pietrele cand va puneti inelele. Puteti apuca inelul de partea metalica. Deoarece diamantele sunt iubitoare de grasime, simpla atingere cu degetul lasa un film de grasime pe ele si le stirbeste din stralucire.

Pentru a mentine stralaucirea, obisnuiti-va sa aburiti pietrele, respirand asupra lor. Acesta este un mic truc prin care puteti indeparta filmul de grasime dupa suprafata pietrei. Dupa ce aburiti piatra stergeti-o cu o carpa moale, o batista, o esarfa, etc. Veti fi surprinsi cat de bine va arata bijuteria dvs doar indepartand un film extra subtire de grasime de pe suprafata ei.

Nu va scoateti inelele cand va spalati pe maini, in vizite - desi sapunul nu face foarte bine pentru stralucirea pietrei, este mai bine sa aveti o bijuterie cu o stralucire mai stearsa decat sa nu o mai aveti deloc.

Cum sa aveti grija de bijuterii cand calatoriti

Daca decideti sa va luati bijuteriile cu dvs cand calatoriti, niciodata nu le puneti in bagajul care va merge la cala. Tineti-le tot timpul cu dvs.

Nu lasati niciodata bijuteriile in camerele de hotel.

Puteti sa va cumparati o mini-borseta care poate fi purtata pe langa corp, fara sa va jeneze.

Pe cat posibil, nu plecati la plimbari in locuri necunoscute cu bijuteriile la dvs.

Mentineti un inventar foto al bijuteriilor, acasa la dvs. Nu trebuie sa fiti profeisionist foto, doar simple poze cu toate bijuteriile pe care le detineti. In cazul unui jaf sau spargere de locuinte, aceste poze vor fi foarte importante in acheta politiei si posibil in recuperarea lor.

Curatarea efectiva a bijuterilor

Cel mai simplu mod de curatare este de a le spala pur si simplu cu apa calduta si un detergent foarte usor de tipul sapunului lichid. Puteti pune la inmuiat cateva minute bijuteriile, apoi le puteti spala usor cu o periuta cu peri moi, fara sa le scoateti din apa. Clatiti din abundenta (aveti grija ca scurgerea sa fie acoperita sau protejata pentru a evita pierderea bijuteriei). Stergeti-o apoi cu o carpa care nu lasa scame sau cu un prosop de hartie.

Bijuteriile care contin doar diamante si nu alte pietre pot fi curatate si intr-o solutie din jumatate apa fiarta (sa puteti baga mana in ea) si jumatate amoniac. Acest amestec este foarte eficient in indepartarea mizeriei si grasimii. Lasati bijutetia sa se inmoaie cateva minute bune apoi spalati-o cu o periuta, clatiti si stergeti cu un prosop de hartie.

Foarte important: amoniacul nu trebuie folosit si pe alte pietre. Doar pentru diamante.

Niciodata sa nu fierbeti bijuteriiile pentru a indeparta mizeria. Multe dintre pietre vor crapa sau isi vor pierde culoarea.

Proportiile taieturii

« Inapoi

Glosar Bine de stiut Intrebari frecvente Cariere Contact

Site map Termeni si conditii de utilizare

cialis preise in frankreich dosis viagra recomendada